Generalitati privind contestatia la executare

03 March 2017

Obiectul reglementarii, subiecte, instanta competenta
Contestatia la executare este un mijloc procesual specific fazei de executare silita prin care partea interesata sau cei vatamati prin executare formuleaza obiectii împotriva diverselor operatiuni procedurale ce vizeaza intocmai executarea silita. Pentru ca se doreste parcurgerea unei proceduri a executarii silite cu respectarea tuturor dispozitiilor legale, a principiilor care guverneaza intregul proces civil, in conditii de transparenta si cu posibilitatea partilor de a-si proteja interesele, legiuitorul a introdus in Noul Cod de procedură civilă contestația la executare. 

Obiectul de reglementare al contestatiei la executare este unul vast, astfel cum reiese din prevederile art. 712 NCpc si se poate formula cu privire la urmatoarele:

1. Impotriva executarii silite, a incheierilor date de executorul judecatoresc, precum si impotriva oricarui act de executare; 

2. In cazul in care executorul judecatoresc refuza sa efectueze o executare silita sau sa indeplineasca un act de executare silita in conditiile legii. 

3. Daca sunt necesare lamuriri cu privire la intelesul, intinderea sau aplicarea titlului executoriu (cu precizarea ca, in aceasta situatie, contestatia la executare poate fi utilizata numai in masura in care nu s-a solicitat acest lucru pe calea actiunii prevazute de art. 443 NCpc, anume lamurirea hotararii si inlaturarea dispozitiilor contradictorii). 

4. Dupa inceperea executarii silite, cei interesati sau vatamati pot cere, pe calea contestatiei la executare, si anularea incheierii prin care s-a admis cererea de incuviintare a executarii silite, daca a fost data fara indeplinirea conditiilor legale. 

Asadar, contestatia la executare poate fi folosita pentru a paraliza executarea silita pentru o multitudine de motive, intre care vicii de forma ale titlul executoriu, perimarea unor acte de executare in conformitate cu art. 698 NCpc, lipsa titlului executoriu, prescriptia dreptului de a mai obtine executarea silita etc. De retinut in acest sens este, insa, si articolul 713 NCpc, conform caruia, in ipoteza in care debitorul este cel care formuleaza contestatia, atunci nu poate invoca pe calea acesteia motive de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut opune in cursul judecatii in prima instanta sau intr-o cale de atac ce i-a fost deschisa, in masura in care executarea se face in temeiul unei hotarari judecatoresti sau arbitrale. Instanta sesizata se va limita la a analiza daca actele de executare sunt conforme cu legea, fara a se aduce atingere fondului procesului și autoritatii de lucru judecat a hotararii contestate . Daca executarea silita se intemeiaza pe un alt titlu executoriu, altul decat hotararea judecatoreasca, atunci contestatorul poate invoca si motive de drept sau de fapt privitoare la fondul dreptului cuprins in titlul executoriu, cu conditia ca, pentru acel titlu sa nu se prevada legal o cale de atac specifica pentru desfiintarea lui. 

Contestația la executare prezinta marele avantaj ca este un instrument aflat nu doar la dispozitia partilor, ci si la indemana unor terte persoane vatamate prin executare. Ca atare, si sub aspectul subiectelor, textul de lege este unul permisiv si nu se limiteaza doar la partile raportului juridic dedus judecatii. Au calitatea procesuala atat debitorul, cat si cel care executa silit, acesta din urmă putand formula o contestatie in ipoteza in care executorul judecătoresc refuza sa efectueze executarea sau un act al excutarii. Bineințeles, dat fiind faptul ca si contestatia la executare este o modalitate de manifestare a actiunii civile, autorul acesteia trebuie sa indeplineasca, pe langa cerintele specifice, si conditiile de exercitare a actiunii civile, anume cele prevazute de art. 32 NCpc: sa aiba capacitatea procesuala, calitate procesuala, sa formuleze o pretentie si sa justifice un interes. 

Textul de lege instituie, insa, o serie de particularitati cu privire la posibilitatea tertelor persoane de a investi instanta cu o astfel de sesizare, avand, astfel, in vedere art. 713 alin. (5) din Noul Cod de procedura civila, respectiv art. 715 alin. (4) și (5). Din coroborarea acestor articole rezulta ca tertul poate introduce o actiune in cazul procedurii de urmarire silita mobliara sau imobliara ori a predarii silite a bunului mobil sau imobil, numai daca acesta pretinde un drept de proprietate sau un alt drept real cu privire la respectivul bun. Legiuitorul consideră ca, numai astfel, se poate justifica un interes din partea tertului in formularea contestatiei la executare. Cu toate acestea, daca o astfel de contestatie nu a fost depusa in termenul legal de cel mult 15 zile de la efectuarea vanzarii ori de la data predarii silite a bunului, nu il împiedica pe tert sa isi realizeze dreptul pe cale separata, sub rezerva, insa, a drepturilor definitiv dobandite de catre tertii adjudecatari in cadrul vanzarii silite a bunurilor urmarite (tertul are la dispozitie o actiune in revendicare exercitata pe cale separata). 
Cand pretentia tertului vizeaza valorificarea unui drept real, atunci acesta poate formula contestatie la executare. Insa, in cazul in care tertul este unul poprit, acesta nu poate face contestatie, conform art. 787 alin. (5) Noul Cod de procedură civila, ci isi va formula apararile in instanta de validare a popririi. 

Toata procedura cu privire la judecarea contestatiei este de competenta instantei de executare. Conform art. 714 coroborat cu art. 651 alin. (1), instanta de executare este judecatoria in a carei circumscriptie se afla, la data sesizarii organului de executare, domiciliul, ori, dupa caz, sediul debitorului, in afara cazul in care legea dispune altfel. Potrivit aceluiasi articol 651 alin. (1), in ipoteza in care sediul sau domiciliul debitorului nu se afla in tara, atunci va fi competenta sa solutioneze contestatia judecatoria in a carei circumscriptie se afla, la data sesizarii organului de executare, domiciliul sau, dupa caz, sediul creditorului, iar daca acesta nu se afla in tara, judecatoria in a carei circumscriptie se afla sediul biroului executorului judecatoresc investit de creditor. 

Sub aspectul competentei in materia contestatiei la executare formulata in cadrul unei executari silite a imobilelor, al urmaririi silite a fructelor si veniturilor generale ale imobilelor, precum si in cazul predarii silite a acestora, textul de lege instituie o competenta alternativa, astfel ca cel interesat poate introduce contestatia si la judecatoria de la locul situarii imobilului. 

Ca atare, esti interesat sa nu fii executat silit in mod abuziv? Atunci esti interesat sa pui in aplicare contestatia la executare. Esti interesat sa obtii obligarea executorului judecatoresc sa isi execute obligatiile legale, atunci esti, de asemenea, interesat in contestatia la executare.

Autor

Alexandru Sandu

managing partner


Aveti o intrebare? Trimite mesaj sau suna la 0752.491.189